Orthorexia nervoasă

Ce este ortorexia nervoasă?

Hrana sănătoasă și grija de a mânca sănătos nu reprezintă nimic anormal, cu condiția să nu ocupe timp nelimitat din viața acelei persoanei, devierea de la acest tip de hrană să nu îi creeze un sentiment de vinovăție și să nu izoleze persoana în cauză.

Termenul “ortorexie” înseamnă o obsesie față de o alimentație adecvată sau “sănătoasă”. Persoanele cu ortorexie manifestă îngrijorare cu privire la calitatea nutrițională a alimentelor pe care le consumă și devin atât de fixate pe așa-numita “alimentație sănătoasă” încât, de fapt, le este afectată propria bunăstare. Studiile au arătat că mulți pacienți cu ortorexie au, de asemenea, tulburare obsesiv-compulsivă.

Orthorexia nervosa este un termen introdus pentru prima dată în 1996 de către dr. Steven Bratman care a stabilit existența acestei anomalii diagnosticându-se pe sine, analizându-și comportamentul obsesiv și anormal legat de alimentația sănătoasă de-a lungul mai multor ani. El a realizat treptat că obsesia lui este o anomalie, că viața de zi cu zi se concentra pe hrană, pe prepararea ei, pe locul în care putea fi luată masa, astfel încât alimentele să fie cât mai sănătoase. Îi disprețuia pe cei din jur care, în concepția lui, îi erau inferiori din acest punct de vedere. “Poezia” vieții a dispărut treptat, izolarea socială și singurătatea au început să îi domine viața.

Ortorexia se instalează treptat în viața unei persoane, debutul fiind unul perfect normal și bine intenționat – o viață sănătoasă printr-o hrană sănătoasă. Treptat însă, acest unic scop începe să fie susținut și accentuat și de alte țeluri: siguranța hranei, deținerea unui control absolut asupra a ceea ce introducem în organism, eliminarea temerilor, îmbunătățirea respectului de sine, folosirea hranei pentru a ne crea o nouă identitate și, nu în ultimul rând, superioritatea spiritului asupra hranei si organismului.

Fenomenul debutează lent, treptat, ajungând în timp la o stare aproape similară habotniciei religioase, în care se stabilesc reguli stricte, auto-pedepsire în cazul în care acestea nu sunt respectate și condamnarea celor care nu fac parte din grup. Viața socială a acestor persoane, evident, este puternic afectată, ei ajung să se izoleze de familie – dacă aceasta nu le împărtășește convingerile – eventual beneficiind de apartenența la un grup foarte limitat, a căror singură trăsătură în comun este hrana sănătoasă.

Ortorexia este o anomalie greu de depistat în perioada actuală, datorită influenței pe care informațiile furnizate de internet și de mass media. Societatea este permanent bombardată cu informații privitoare la hrana sănătoasă, la dietele vegane și raw vegane.  Capacitatea oamenilor de a analiza și filtra aceste informații este, în cele mai multe cazuri, limitată la accesul la informații furnizate de alți oameni care invoca experiențele lor personale, lipsind sfatul unor specialiști. Un debut îngrijorător care sugerează ortorexia, și totodată un semnal de alarmă, ar trebui să îl constituie apariția convingerii că ceea ce fac ei, modul lor de a se alimenta și de a trăi este cel corect și că toți ceilalți din preajma lor, care nu urmează aceeași cale, greșesc.

Tratament

Fiind o boală cu debut lent și greu de identificat, deoarece pentru o lungă perioadă de timp este ascunsă în spatele unor intenții bune, se poate agrava suficient de mult încât să devină imposibil de rezolvat prin efort singular. Similar cu celelalte afecțiuni, ca bulimia sau anorexia, aceste persoane trebuie să beneficieze de ajutorul familiei și al unor specialiști – nutriționist și psiholog. În primul rând ortorexicul trebuie să admită existența afecțiunii sale și să accepte ajutorul. Din nefericire acest lucru se întâmplă doar în momentul apariției unor disfuncții ale organismului, determinate de modul de hrănire, extrem de restrictiv, pe care aceste persoane l-au practicat pentru o perioadă lungă de timp. Într-o primă fază, lupta specialiștilor va fi să îi convingă să fie mai flexibili și mai puțin dogmatici. În absența recunoașterii existenței ortorexiei ca diagnostic clinic, numărul specialiștilor care pot rezolva sau identifica astfel de cazuri este redus.

Revenirea acestor persoane la o viață normală se va face treptat. Ele nu vor renunța la convingerile lor, dar vor avea o percepție și o acceptare diferită a ideii de a mânca sănătos. Vor realiza că hrana sănătoasă nu te face un om mai bun sau superior celorlalți. Vor înțelege că a iubi, a fi fericit și a împărtăși cu cei din jurul lor viața, cu succese și insuccese, îi va transforma în persoane complexe și agreabile, integrate perfect în familie și societate. Ei vor înțelege ca da, hrana sănătoasă este importantă, dar reprezintă o mică parte din ceea ce contează cu adevărat în viață. Preocuparea de a te hrăni sănătos pentru a avea până la o vârstă înaintată o calitate bună a vieții, este un lucru benefic. Obsesia, însă, de a te hrăni sănătos pentru a trăi mai mult, pentru a avea un corp perfect și pentru a le fi superior celorlalți este o afecțiune emoțională. Din păcate, așa cum este cazul oricărei extreme, un regim alimentar restrictiv va determina în timp disfuncții și carențe ale organismului. Nutrienții de care organismul uman are nevoie, vin dintr-o hrană echilibrată și un stil de viață sănătos. Doar astfel organismul se poate adapta schimbărilor la care permanent este supus. Privarea pe termen lung, de anumite alimente, și implicit nutrienți alimentari, va supune organismul unei adevărate traume. În cazul revenirii la o viață echilibrată, acesta va fi practic obligat să se readapteze, pas cu pas. Prin urmare, revenirea din ortorexie nu este facilă, implică atât o componentă psihică de importanță majoră, cât și o componentă fiziologică, legată pe de o parte de revenirea la un stil de viață echilibrat și pe de alta parte de efortul de a îndrepta disfuncțiile apărute.

S-a constatat ca o mare pondere dintre cei diagnosticați cu ortorexie fac parte dintr-un grup cu un stil de hrană limitativ -raw vegan, vegan sau chiar sunt axați pe hrana care face parte dintr-un singur grup alimentar (frutarian – se hrănesc doar cu fructe).

Astfel de persoane ajung treptat să atingă starea de ortorexie, dar simpla lor aplecare către o atât de mare strictețe ne poate da indicii că, la un moment dat pot să devieze către ortorexie.

Leave a Comment