Dr. Anca Hâncu: „Dietă. Iată un cuvânt ce ar trebui scos din limbajul nostru şi înlocuit cu expresia stil de viaţă sănătos, în fiecare zi, totdeauna!”

Anca Hâncu este doctor în medicină şi nutriţie, precum şi coordonatoarea primului manual ce tratează medicina stilului de viaţă, ce aduce în discuţie 12 specialităţi, fiecare cu abordarea sa de prevenţie a bolilor cronice printr-un stil de viaţă echilibrat.

Dr. Anca Hancu nutritonist Bucuresti


Din exterior, se vede multă strălucire în zona de nutriţie şi mai puţină în zona diabetologică, pe care o asociem mult cu spitalul şi boala. Cum vă găsiţi dumneavoastră în această diferenţă de percepţie?

Dr. Anca Hâncu: Eu practic medicina stilului de viaţă, iar în acest sens este o mare mândrie pentru mine, fiindcă am fost coordonatoarea primului manual de Medicina stilului de viaţă din România, care în aceste zile este transpus în limba engleză, şi se află pe website-ul European Lifestyle Medicine Organization.

Aş spune că aceasta este nişa care mă defineşte pe mine, medicina stilului de viaţă sănătos.

Stilul de viaţă sună foarte trendy, dar este, de fapt, ceva foarte serios. Ceea ce am reuşit în manual este faptul că am adus în paginile sale 12 specialităţi medicale, prin care am lămurit în ce mod stilul de viaţă poate reprezenta prevenţie pentru multe boli sau poate reprezenta un factor de risc. În plus, am explicat modul în care anumite boli cronice pot fi mai bine gestionate cu opţiuni de viaţă echilibrate.

Sunt studii renumite, Look aheadPreviMed, care au arătat importanţa unui stil de viaţă corect în prevenţia bolilor cardiovasculare, a obezităţii, a cancerului sau în tratamentul acestora.

Când vorbim despre stil de viaţă şi pomenim nutriţia, totul pare că ajunge în această zonă glamour despre care vorbeaţi. Ne gândim imediat la o femeie frumoasă, în costum de baie, la plajă. (râde)

Nutriţia înseamnă, de fapt, modul în care deciziile noastre de fiecare zi ne pot apropia de sănătate, ne pot menţine starea de sănătate şi, de ce nu, de frumuseţe sau ne pot îndepărta de aceasta.

Poate că efectele nu se văd imediat, motiv pentru care este şi foarte dificil să convingi pe cineva că, mâncând corect, îşi menţine starea de sănătate. Mulţi spun: „două-trei zile pot să mănânc prostii, apoi revin!”.

Obiceiurile alimentare, mentalitatea contează foarte mult şi pot ajuta la construcţia şi menţinerea sănătăţii. Pentru nutriţie, cantitatea şi calitatea alimentelor sunt importante, pentru că este nevoie de un echilibru între energia pe care ne-o aducem prin alimente sau prin băuturi şi cantitatea de energie consumată, prin metabolismul bazal, prin activitate fizică sau intelectuală, prin termoreglare sau digestia alimentelor.

În momentul în care există o balanţă energetică pozitivă, aducem mai mult decât consumăm, automat vom depune sub formă de ţesut adipos.

Apoi, ne gândim la calitate, dincolo de a mânca puţin sau cât avem nevoie. Ghidul american de nutriţie pentru anii 2020-2025 subliniază că noi trebuie să ne aducem 85% alimente dense nutritiv, nu dense caloric, adică acelea care să ne aducă şi vitamine, şi fibre. Ele trebuie să fie baza alimentaţiei noastre, iar aici subliniez legumele, vegetalele, fructele, proteinele de bună calitate din carnea albă sau oleaginoasele.

În plus, este foarte important şi modul în care gătim alimentele. Evităm, ştim deja cu toţii, alimentele prăjite.

Iar un concept mai nou apărut în zona nutriţiei este acela al crononutriţiei: nu e totuna că nu mâncăm nimic toată ziua şi aducem totul seara, cu a împărţi mâncarea, corect, în mese echilibrate pe tot parcursul zilei: mic dejun, prânz şi cină.


Pare că nu mai avem flerul necesar de a doza mâncarea după cât avem nevoie. Ce s-a întâmplat cu el? Şi de ce avem nevoie de atât de multă ştiinţă pentru a mânca echilibrat şi în beneficiul nostru?

Dr. Anca Hâncu: Intuiţia ne ajută foarte mult să avem un comportament echilibrat faţă de mâncare, iar tot ce spun eu poate că par reguli, dar ele respectă firescul corpului.

Această crononutriţie respectă echilibrul biologic şi ceasul biologic al corpului, care se trezeşte de dimineaţă şi simte nevoia de un aport de energie, apoi intră în activitate, deci prânzul ar trebui să fie masa principală a zilei. După-masă luăm un fruct care să ne dea puţin zahăr, iar spre seară o cină uşoară pentru a putea dormi bine.

În ultima perioadă, fiindcă am devenit ultra-sedentari şi multe persoane muncesc 8-10 ore stând pe scaun, ajungem să dobândim o masă grasă, iar sedentarismul are un rol definitoriu în creşterea mortalităţii.

Sunt studii care au dovedit acest lucru, iar redescoperirea plăcerii de a avea activitate fizică, regăsirea timpului pentru aceasta pot fi esenţiale pentru un stil de viaţă sănătos, pe care îl completăm cu un somn odihnitor, lucru care, de asemenea, va fi dificil de obţinut în lipsa activităţii fizice, din pricina acumulării stresului. Gestionarea acestuia din urmă are şi el un rol important într-un stil de viaţă sănătos.

Mă întrebaţi ce am pierdut din intuiţia de a trăi sănătos şi aş spune că trecerea de la un regim strict şi de absenţă din comunism, în care am trăit un deficit de alimente, iar multe persoane din acea generaţie au rămas cu mentalitatea că e nevoie ca masa să fie plină, iar porţiile cât mai mari sau că nişte kilograme în plus reprezintă un semn de bunăstare.

În plus, generaţiile de după comunism au fost expuse acestei super-oferte de alimente hiperpalatabile, adică foarte gustoase, hipercalorice, alimente pe care le-au mâncat în exces, fiind şi foarte accesibile ca preţ.

Aşa încât trebuie să regândim ce punem în farfurie, să ne orientăm mai mult spre vegetale, legume proaspete, spre salate, fructe, mâncare de legume. Am văzut oameni care îşi cumpără un sandviş şi dau ardeiul la o parte. În vreme ce noi trebuie să ne educăm pe noi şi pe copiii noştri să fie prieteni cu legumele, cu salatele.


Un om gras este musai un om bolnav?

Dr. Anca Hâncu: Trebuie să definim ce înseamnă gras. În accepţiunea normală, gras este termenul pentru obezitate. Aceasta din urmă este definită ca boală de OMS şi de Asociaţia Europeană de Nutriţie.

Obezitatea este o boală cronică şi are nevoie de tratament pe tot parcursul vieţii. Cum se face el? Printr-un stil de viaţă sănătos. Sunt persoane la care se poate discuta şi de tratament medicamentos ori de intervenţie chirurgicală, dar baza trebuie să fie un stil de viaţă sănătos.

Acesta trebuie continuat toată viaţa. Sunt pacienţi care revin şi au senzaţia că ţin o dietă. Acest cuvânt ar trebui scos din limbajul nostru. Ei ţin o dietă două, trei luni, după care revin la comportamente greşite anterioare. Or, noi nu vorbim despre schimbări de două-trei luni, ci de un stil de viaţă ce ar trebui să continue toată viaţa, zi de zi.

Dacă, o perioadă, cineva cu obezitate va restricţiona caloriile şi va scădea în greutate, pentru a se menţine la o greutate sănătoasă va avea nevoie de atenţie la stilul de viaţă pentru totdeauna.

E drept că au apărut superoferte la alimente, se face foarte mult marketing asupra acestora, există mult mai multe alimente concentrate şi supercalorice, care nu existau acum zeci de ani, s-a pierdut obiceiul de a găti acasă şi a crescut foarte mult obezitatea.

În România, există o prevalenţă a obezităţii între 50 şi 60%, cum a fost evidenţiat de cele două studii, ORO (Obezitatea în România), realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii şi PREDATORR, adică mai mult de jumătate din populaţia adultă a României ar trebui să fie atentă la nutriţie şi să schimbe ceva în acest stil.

Mi se pare important să redescoperim mâncatul acasă, să punem pe masă mâncare gătită, iar, dacă ieşim, să alegem restaurante micuţe în care să ne asigurăm că se găteşte.

Aş încuraja pe toată lumea să renunţe la mâncarea prăjită, să mănânce mâncare la cuptor, la grătar, gătită proaspăt. Să încercăm să gestionăm grăsimea şi zahărul din alimente.


Cum arată o zi a dumneavoastră ca alimentaţie?

Dr. Anca Hâncu: Mie îmi plac foarte mult lactatele şi, la micul dejun, prefer un iaurt, un chefir sau o sana cu o lingură cu fulgi de hrişcă sau de ovăz.

Mă duc la clinică, iar acolo iau o gustare, de pildă o nectarină sau două caise. La prânz iau un grătar de piept de pui cu o salată, dar pot să încerc un peşte alb sau roşu la cuptor, o carne de curcan, un cotlet de porc, adică tot carne albă, poate chiar şi un muşchi de vită, dar nu foarte des, la două-trei săptămâni.

După consultaţii, ajung la piscină, fiindcă îmi place foarte mult să înot. Mai iau o gustare de după-masă, de caise sau cireşe. Nu mai spun că între timp am luat două cafeluţe şi m-am hidratat. Iar spre seară pot să încerc o salată de ton sau nişte cremă de brânză cu roşie sau o supă de roşii cu un pic de cremă de brânză în ea.


Nu există un avertisment faţă de lactate la adulţi?

Dr. Anca Hâncu:  Aş zice că este o poveste hiperbolizată în ultima vreme despre intoleranţele la lactoză. Acestea există cu preponderenţă la asiatici şi nu la noi. Adulţii pot să bea lapte. Noi facem teste de intoleranţă la clinică şi adevărul este că există puţine persoane cu acest tip de intoleranţă. Dar chiar şi aceştia pot consuma produse lactate fermentate, iaurt, chefir, sana, extrem de sănătoase pentru construirea unui microbiom echilibrat şi sănătos. Pentru un microbiom echilibrat trebuie să mâncăm şi fructe, şi legume, şi crude, şi fierte, dar să aducem şi lactate.


Ce-ar fi dacă, în loc de fulgii de hrişcă, dimineaţa aţi turna nişte cereale? Şi iată aducem în discuţie şi alimentaţia matinală a copiilor.

Dr. Anca Hâncu: Vorbiţi despre acele cereale cu adaos de zahăr, cu cacao, cu miere. Pentru mine, ca adult, ar fi prea mult zahăr, prea multe calorii. La vârsta mea, am nevoi calorice nu foarte mari, fiindcă activitatea mea este destul de sedentară.

Pentru copii rămâne de discutat. Eu sunt adepta recomandărilor cât mai naturale. Mi-ar plăcea să-i pun unui copil stafide, merişoare, să pun fructe, să aduc cât de mult dulcele din fruct şi nu din zahăr adăugat.

Articol preluat din MedicHub

Leave a Comment