Dieta adolescentului

Adolescența vine cu numeroase schimbări. Adolescenții cresc nu numai din punct de vedere fizic, dar se dezvoltă și emotional și intelectual. Își manifestă în  această perioadă dorința de independență, încearcă să se identifice și stima de sine începe să fie o preocupare permanentă. Este poate cea mai complexă perioadă din viața unei persoane. Prin urmare și abordarea noastră trebuie să fie complexă.

Cea mai sigură metodă ca un adolescent să se transforme într-un tânăr adult sănătos este să îl învățăm deprinderile corecte în ceea ce privește o dietă corectă. Efortul nostru trebuie să fie susținut și să nu  credem nici o clipă că este în zadar. Întotdeauna am considerat că în ceea ce îi privește pe copii și tineri, o educație coerentă și constantă –  și aici mă refer la educația nutrițională – își va pune amprenta pe viitorul adult, chiar dacă, în anumite momente, munca noastră pare zadarnică, chiar dacă,  influența grupului de prieteni ne copleșește. Dacă ceea ce am transmis noi este coerent și logic, va rămâne undeva în memoria viitorului tânăr. Toate deprinderile pentru restul vieții se dobândesc în copilărie și adolescență. De ce? Pe de o parte pentru că indiferent ce considerăm noi, copiii și adolescenții nostri ne simt aproape permanent, intervenim factual, zilnic, în viața lor și prin exemplul nostru ne punem amprenta asupra dezvoltării lor.

Sigur că este bine cunoscut că cea mai bună metodă ca un adolescent să fie sănătos este ca în dieta lui să existe un aport echilibrat care să conțină cereale integrale, fructe, legume, produse lactate, leguminoase, ouă, pește, oleaginoase și carne slabă. Pare simplu, dar este complex și dificil de pus în practică. A mânca sănătos înseamnă ca balanța de nutrienți să fie echilibrată. Dar această balanță trebuie adaptată nevoilor lor individuale.

În general, orice dietă trebuie personalizată, atât în cazul copiilor cât și în cazul adulților, și dacă acceptăm acest lucru, cu atât mai mult trebuie să acceptăm faptul că diferențele între adolescenți sunt uriașe în ceea ce privește etapa de dezvoltare în care se află – chiar dacă ne referim la aceeași vârstă și același sex – ei nu se dezvoltă în același ritm și cu aceeași intensitate. Aceste decalaje pot avea variate cauze, de la informația genetică pe care o dețin și până la secreția hormonală, activitatea fizică pe care o depun și, evident, modul în care se hrănesc.
Obiceiurile alimentare sunt strâns corelate cu cele comportamentale și cu tipul de viață socială pe care tinerii adolescenți îl au.

La această vârstă, în dieta adolescentului, mesele devin neregulate, numărul gustărilor din timpul zilei crește uneori în detrimentul meselor principale, este perioada de debut pentru mesele în oraș cu prietenii, toate acestea reprezintă factori favorizanți nu doar pentru creșterea în greutate, dar și pentru oscilațiile în greutate care determină viitoarele perturbări metabolice.

Pentru adolescenți este dificil de făcut asocierea între dietă și viitoare patologii. Pentru ei, alegerile alimentare sunt determinate de preferințele gustative, de costuri, de accesibilitatea alimentelor.

Cea mai mare problemă pe care o identific în dieta adolescenților este săritul peste mese. Este o practică comună printre adolescenți și scopul diferă de la un adolescent la altul. Există două cauze principale, dorința de scădere în greutate manifestată în special în rândul fetelor,  care consideră că un număr mic de mese principale le-ar ajuta în demersul lor și o altă cauză, valabilă pentru cei mai mulți adolescenți este absența micului dejun în scopul de a prelungi cât mai mult somnul de dimineață. Care este rezultatul? El survine  mai devreme sau mai târziu dar este inexorabil:  IMC crescut, probleme de sănătate, capacitate de concentrare scăzută la școală, riscul crescut de aport alimentar inadecvat ca urmare a apariției senzației de foame acută.

Există micronutrienți și vitamine care au un rol esențial în perioada adolescenței deoarece susțin procesele fiziologice specifice acestei vârste.

Calciul

Datorită dezvoltării  accelerate  a masei  musculare și scheletice, necesarul de Ca este net mai crescut în perioada de prepubertate și pubertate.

În cazul fetelor, 37% din masa totală scheletică se dezvoltă în perioada adolescenței. O dezvoltare corectă a țesutului osos în perioada adolescenței  – prin aport de nutrienți și activitate fizică  corespunzătoare – reprezintă o modalitate de prevenție pentru o patologie atât de comună ca osteoporoza.

Aportul de calciu este indicat să fie cuprins între 1300 mg/zi și poate să ajungă până la 3000 mg/zi . Carențele de calciu și prin urmare deficitele de creștere în această perioadă, atât la fete cât și la băieți, sunt în general datorate unei diete deficitare cauzate de înlocuirea porțiilor de lapte cu care copiii erau familiarizați cu băuturi carbogazoase și un aport insuficient de legume și fructe care au în compoziția lor mineralele necesare dezvoltării osoase.

Fierul

Necesarul de fier în perioada adolescenței este de asemenea crescut pentru a putea susține acumularea de masă musculară, creșterea volumului hematiilor și recuperarea pierderilor de fier din timpul menstrei la fete.

În cazul fetelor, doza zilnică recomandată este de 8mg/zi înainte de 13 ani și 15 mg după 13 ani sau după instalarea menstrei.

În cazul băieților,  aportul de fier trebuie să crească de la 8mg/zi la 15 mg/zi în perioada adolescenței.

Anemia fiziologică de creștere este frecvent prezentă în perioada adolescenței. Anemia instalată la adolescenți poate să determine scăderea răspunsului imun, diminuarea rezistenței la infecții, depleția funcției cognitve și a memoriei pe termen scurt.

Vitamina D

Facilitează absorbția și metabolizarea calciului  și fosforului care asigură dezvoltarea osoasă în adolescență. Doza zilnică recomandată pentru adolescenți este de 600 ui/zi.
Vitamina D se poate sintetiza prin expunerea la soare sub acțiunea razelor UV – vitamina D2 sau prin ingestie de suplimente – vitamina D2 sau D3.
Există o prevalență a defictului de vitamina D în rândul adolescenților între 12 și 19 ani.

Cauzele sunt multiple:

  • utilizarea excesivă a cremelor de protecție solară. A nu se înțelege greșit, nu contest importanța utilizării produselor de protecție anti UV, rolul lor în procesul de încetinire a îmbătânirii  și  prevenția apariției cancerului de piele sunt de necontestat, dar puțină măsură nu strică. Nu este nimic rău în expunerea la soare fără protecție solară dimineața devreme, pentru scurt timp.
  • IMC crescut ca urmare a acumulării de țesut gras poate fi o altă cauză a deficitului de vitamina D. Aceasta este practic sechestrată în țesutul gras devenind indisponibilă. În general, supraponderalitatea  este asociată cu un nivel scăzut de activitate fizică care se traduce în cazul adolescenților și prin activități reduse în aer liber și implicit expunere limitată la soare.

Dieta și imaginea de sine

În ceea ce privește imaginea de sine cei mai mulți adolescenți se consideră grași chiar dacă greutatea lor este normlă.  

Între 10 și 20% dintre adolescenți prezintă dezordine alimentară de tipul mâncatului compulsiv (binge eating) sau utilizarea de laxative și/sau diuretice în scopul scăderii în greutate. Aceste practici pot cauza probleme de sănătate. Simptomele care  semnalează astfel de comportamente  sunt apariția disconfortului  gastrointestinal, amenoreea în cazul fetelor și scăderea în greutate inexplicabilă. Este bine să fim atenți la aceste semnale pentru că, de obicei, adolescenții ascund cauza lor reală.
Malnutriția – care reprezintă o alimentație defectuoasă atât ca exces de alimente nesănătoase cât și ca restricție alimentară – poate duce la deficiențe în dezvoltarea creierului și deficiențe de creștere ireversibile.

Acneea este o altă probleme care survine la această vârstă și care poate altera modul în care adolescenții își percep aspectul fizic.

În adolescență și nu numai – uneori problema se poate prelungi și în perioada tinereței timpurii – acneea poate afecta calitatea vieții ducând la izolare, anxietate și depresie.Un studiu efectuat în New York pe 250 de tineri cu vârste cuprinse între 18-25 de ani a demonstrat faptul că dieta poate influența gradul de severitate al acneei. Acnee mai severă a apărut la tinerii cu o dietă bogată în grăsimi saturate și exces de carbohodrați. În timp ce acneea s-a menținut la un nivel moderat la cei cu o dietă echilibrată, bogată în legume și fructe.

Educația nutrițională mi se pare soluția ideală pentru tinerii adolescenți. Ei dețin suficiente informații încât să putem purta cu ei o discuție bazată științific, să abordăm complex nutriția nu doar prin menționarea  proteinelor, glucidelor și lipidelor și să îi facem să înțeleagă cu adevărat cum funcționează organismul nostru, cât de diferit reacționează în funcție de ce îi furnizăm. Beneficiile educației nutriționale pot fi pe termen scurt, atunci când sunt identificate probleme de greutate dar, cu siguranță și pe termen lung prin învățarea unui stil de viață sănătos.

Nu trebuie să pierdem nici o ocazie, noi specialiștii sau noi părinții în a-i îndemna cu tact să facă alegerile corecte, să aleagă iaurtul cu fructe la micul dejun în loc de biscuiți cu ciocolată, fulgii de ovăz combinați cu fructe și lactate în loc de cereale cu zahăr și lactate, dacă doresc neapărat peanut butter să îl combine cu mere și nu cu pancake, să prefere brioșele din făină integrală celor din făină albă, crakers cu brânză tartinabilă în locul produselor de patiserie, tortilla cu sos salsa în loc de cartofi prăjiți cu maioneză, variantele sunt infinite și depind doar de imaginația noastră.

Leave a Comment